Cum sa ai un creier tanar

 
Sa imbatranim corect
Nimeni nu-si doreste sa aiba o batranete dependenta, sa uite totul, sa nu fie capabil sa-si indeplineasca niste nevoi pe care, la tinerete, le acoperea fara mare efort, nu?
Poate ca in aceste vremuri in care medicina ne prelungeste viata, in care populatia Europei imbatraneste, in care sporul natural este negativ si, in felul acesta, devine nesigura situatia materiala la batranete, este important, mai mult ca oricand, sa imbatranim corect.
Nimeni nu spune ca este obligatoriu sa trecem prin experientele neplacute ale senectutii bunicilor nostri. Azi suntem mai informati ca oricand, avem la dispozitie mijloace medicale de prevenire a bolilor aduse de varsta si avem acces  la servicii medicale de calitate. Deci, nu avem nicio scuza daca nu facem ceea ce trebuie pentru a fi tineri si atunci cand… nu mai suntem tineri.

Invatati, invatati si iar invatati!
Sau faceti ceea ce neurologii numesc „rezerva cognitiva“. Este vorba despre cantitatea de informatii si sinapsele nascute intre neuroni, prin stimularea datorata invatarii, inaintea varstei de 25 de ani.
Cu alte cuvinte, cu cat inveti mai mult in scoala, cu atat ai sanse mai mari sa imbatranesti frumos, fara probleme mari ale creierului.  Mai mult decat oriunde, aici e valabila zicala: functia creeaza organul si organul deserveste functia.
Sa ne folosim creierul, pentru a-l regenera constant. Invatarea este benefica si la varste ulterioare. De aceea este bine sa ne apucam sa invatam o limba straina si la varsta a doua sau a treia.

Invata sa controlezi stresul
Sunt oameni natural mai predispusi la a se stresa decat altii. Stresul afecteaza creierul la nivelul cel mai concret, degradand si micsorand hipocampul, un fel de sediu al emotiilor.
Persoanele mai stresate au sanse mai mari sa aiba probleme cognitive odata cu inaintarea in varsta, dar aceasta este o premisa pentru a le determina sa invete sa gestioneze stresul. De necazuri nu scapa nimeni in viata.
Insa daca invatam cum sa le param, cum sa raspundem mai bine agresiunii lor, prin meditatie, prin relaxare, sport, prin terapie sau pur si simplu prin odihna, pe termen lung, facem un serviciu nepretuit creierului nostru.

Alimentatia este cruciala
Citim cam peste tot despre antioxindanti, acizi Omega 3, grasimi bune etc. Dar aplicam oare ceea ce citim? Intr-un studiu facut de cercetatori olandezi, au fost recrutati mai multi oameni care aveau un inceput de Alzheimer.
In acel experiment au fost controlati diversi parametri, dar mai ales alimentatia. Urmariti timp de mai multi ani, s-a vazut ca aceia care au avut un aport mai mare de vitamine C si E (amandoua antioxindanti), aveau mai putine simptome de boala. Dupa inca zece ani, aportul crescut de vitamina E a fost vizibil ca aduce beneficii.

Sport
Start! Nici nu mai este nevoie sa detaliem multele beneficii ale sportului. Aproape ca nu exista contraindicatie pentru miscarea fizica. Cat despre efectele sale in prevenirea dementelor, acestea sunt binecunoscute.
Poate se stie mai putin ca femeile, cu precadere, beneficiaza de reluarea unei activitati sportive. „Pana la 80 de ani, este posibil sa obtinem beneficii cognitive dintr-o activitate fizica“, spune medicul Nicolas Franck.
„Regimul mediteranean si practicarea unei activitati fizice au fost asociate cu o reducere a dementelor de tip Alzheimer. Persoanele cele mai active fizic (adica cele care practicau 1-3 ore de activitate fizica pe saptamana sau 2-4 ore de activitate moderata pe saptamana) prezentau cea mai mare diminuare a riscului.
In comparatie cu cei care nu se alimentau in stil mediteranean si nu aveau nici o activitate fizica, participantii care au recurs simultan la aceste doua practici aveau un risc mai scazut de dementa Alzheimer. Deci, obiceiurile fizice si dietetice ar juca, fiecare, un rol in prevenire, dar aceste roluri sunt independente unul de celalalt.
Alimentatia buna nu este decat un element al unei vieti sanatoase, care se caracterizeaza, inainte de toate, prin sport. Dar si acesta, la randul sau, joaca un rol prin el insusi“, concluzioneaza psihiatrul.

Muzica
Are multiple beneficii de relaxare. Si relaxarea face bine celor stresati. Se pare ca cel mai util in pastrarea performantelor cognitive este nu Mozart (cu celebrul „efect Mozart“, al copiilor care devin mai destepti daca asculta „Flautul fermecat“), ci Beethoven!
„Bogatia armonica, profunzimea timbrului si resursele orchestratiei ce caracterizeaza muzica lui Beethoven ar putea explica acest efect precognitiv. Pe de alta parte, expertiza intr-un domeniu muzical specific ori simpla familiarizare cu stilul muzical ar putea explica efectele asupra dispozitiei, placerea resimtita si preferintele muzicale“, explica Nicolas Franck.