Dispozitive de memorie externa
termen lung. În funcţie de tehnologia utilizată pentru stocarea informaţiilor acestea se
clasifică în:
- magnetice;
- optice;
- magnetico-optice.
1. Dischete (FD – floppy-disc) – suporturi de memorie magnetică. Au forma
pătratică cu latura de 3,5", carcasă din plastic, pot stoca 1,44Mb (capacitate mică), viteza
de acces la informaţii este mică dar sunt portabile şi ieftine.
Pentru a putea utiliza o dischetă aceasta trebuie formatată. Operaţia de formatare
stabileşte modul de memorare a informaţiilor pe dischetă.
Citirea şi scrierea informaţiilor de pe dischete se realizează cu ajutorul unităţilor de
floppy-disc.
2. Hard-disk (HDD – disc dur) – este un dispozitiv magnetic de stocare, este
principala formă de stocare externă a informaţiilor, are o capacitate mare de stocare (de
ordinul zecilor de Gb), viteza de acces la informaţii este mare (10-15 milisecunde), viteza
de rotaţie este mare (până la 10000 rotaţii pe minut), sunt costisitoare, sunt puţin portabile.
Există şi HDD-uri portabile incluse într-o carcasă de plastic dar necesită o unitate
specială
3. Discurile optice – sunt:
- CD-ROM (Compact Disc Read Only Memory) – capacitate de stocare 630Mb -
1Gb;
- CD-RW (CD ReWritable) – CD reinscriptibil);
- DVD (Digital Versatile Disk) - capacitate de stocare mai mare decât a CD-urilor
4,7-17,08 Gb, viteza de acces la informaţii este mai mare decât viteza la CD.
Fiecare dintre aceste dispozitive necesită unităţi speciale pentru citire respectiv
scriere.
4. Discurile magnetico-optice – combină tehnologia discurilor magnetice cu cea
CD-ROM. Pot fi citite şi scrise, sunt portabile, au capacitate mare de stocare (200Mb),
viteza de acces la informaţii este mare.
5. Banda magnetică – este similară benzilor muzicale de casetofon. Sunt utilizate
pentru stocarea pe termen lung a informaţiilor (arhive, copii etc.).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu