Împrejurările istorice nu au permis în 1859 realizarea Marii Uniri. La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea se intensifică lupta pentru eliberarea românilor aflaţi sub dominaţia străină. Coordonată şi gândită în principal la Bucureşti lupta românilor pentru unitate naţională a fost sprijinită material şi politic şi sa bucurat de simpatia opiniei publice şi a cercurilor conducătoare din Vechiul Regat
-Transilvania, cea mai importantă provincie românească sub dominaţie străină
-în 1900 Transilvania număra 5,2 milioane de locuitori.
Românii reprezintă majoritatea populaţiei
-în 1880 reprezenta 47,44 %
-în 1890, 47,98 %
-în 1900. 47,20 %
-în 1910, 46,20 %.
Din 4.597 de comune din Transilvania românii dominau în 2971, adică 67,% dintre acestea
-1860-Congresul românilor din Banat a propus unirea Banatului' cu Transilvania şi autonoma faţă de Ungaria
-1861-Banatul a fost încorporat la Ungaria
-1861- constituirea Asociaţiei Transilvănene pentru literatupă şi limba poporului român (A.S.T.R.A.)
-în 1867- Imperiul a fost împărţit între Austria şi Ungaria, ambele supuse aceluiaşi suveran, Francisc Iosif, împărat al Austriei şi rege apostolic al Ungariei
-două delegaţii urmau să rezolve în cele două capitale Viena şi Budapesta probleme legislative
-s-a încheiat o convenţie vamală
-a fost repusă în drepturi Constituţia maghiară din 1848
Printre fruntaşii mişcării româneşti din Transilvania se înscriu la sfârşitul secolului al XlX-lea: Vicentiu Babeş, Vasile Lucaciu, Iuliu Coroianu, Ion Raţiu, Gheorghe Pop de Baseşti, Eugen Brote şi alţii.au în 2971, adică 67,% dintre acestea
-1860-Congresul românilor din Banat a propus unirea Banatului' cu Transilvania şi autonoma faţă de Ungaria
-1861-Banatul a fost încorporat la Ungaria
-1861- constituirea Asociaţiei Transilvănene pentru literatupă şi limba poporului român (A.S.T.R.A.)
-în 1867- Imperiul a fost împărţit între Austria şi Ungaria, ambele supuse aceluiaşi suveran, Francisc Iosif, împărat al Austriei şi rege apostolic al Ungariei
-două delegaţii urmau să rezolve în cele două capitale Viena şi Budapesta probleme legislative
-s-a încheiat o convenţie vamală
-a fost repusă în drepturi Constituţia maghiară din 1848
- memorandumul românilor din Transilvania şi Ungaria a fost înaintat Curţii de la Viena în anul 1892, sub egida Partidului National Român, fiind semnat de personalităţi marcante: Ion Raţiu, Gheorghe Pop de Basesti, Vasile Lucaciu şi alţii
- împăratul refuză documentul; l-a trimis guvernului de la Budapesta care l-a respins.
Liderii românilor au fost acuzaţi de autorităţile maghiare de "atentat contra statului ungar" şi judecaţi la Cluj unde au fost întemniţaţi, fiind apoi graţiaţi în urma demonstraţiilor de protest, a lucrărilor apărute în presa Europei cât şi a intervenţiei personale a lui Carol I.
joi, 25 septembrie 2014
sâmbătă, 20 septembrie 2014
Liberalism
Liberalismul este un curent
ideologic și social-politic care promovează libertatea și egalitatea în
drepturi.Liberali îmbrățișează o gamă largă de opinii, în funcție de modul
de înțelegere a acestor principii, majoritatea liberalilor susțin următoarele
idei fundamentale: constituționalismul, democrația liberală, alegeri libere și
corecte, drepturile omului, comerțul liber, precum și libertatea
religioasă.Liberalismul cuprinde mai multe tendințe
intelectuale și tradiții, dar curentele dominante sunt liberalismul clasic,
care a devenit popular în secolul al XVIII-lea, și liberalismul social, care a
devenit popular în secolul al XX-lea.
Într-un sens strict, liberalismul, numit "clasic",
este un curent filosofic născut în Europa secolelor al XVII-lea și al
XVIII-lea, care pleacă de la ideea că fiecare ființă umană are, prin naștere,
drepturi naturale pe care nici o putere nu le poate impieta și anume: dreptul
la viață, la libertate și la proprietate. Ca urmare, liberalii vor să limiteze prerogativele statului și ale altor
forme de putere, oricare ar fi forma și modul lor de manifestare.
În sens larg,
liberalismul proslăvește construirea unei societăți caracterizate prin:
libertatea de gândire a indivizilor, domnia dreptului natural, liberul schimb
de idei, economia de piață pe baza inițiativei private și un sistem transparent
de guvernare, în care drepturile minorităților sunt garantate. Există mai multe
curente de gândire liberală care se diferențiază într-un mod mai precis prin
fundamentele lor filosofice, prin limitele asignate statului și prin domeniul
asupra căruia ele aplică principiul libertății.
Liberalism
politic este doctrina care vizează reducerea puterilor Statului la protecția
drepturilor și libertăților individuale, opunându-se ideii de "Stat
providențial". Indivizii sunt liberi să își urmărească propriile interese
atât timp cât nu afectează drepturile și libertățile celorlalți.
Liberalism
economic este doctrina care proclamă libera concurență pe piață, neintervenția
Statului în economie și are ca principiu fundamental proprietatea individuală.
Concepte
fundamentale
Valorile liberale
fundamentale sunt libertatea individuală, creativitatea individuală,
responsabilitatea și independența personală, respectul drepturilor indivizilor,
egalitatea în fața legii. Liberalismul este definit prin 4 concepte de bază:
- libertatea individuală
- proprietatea privată
- responsabilitatea individuală
- egalitatea în fața legii
Libertatea
individuală este definită ca fiind dreptul de a acționa fără nici o
constrângere impusă din exterior, cu condiția să nu afecteze drepturile și
libertățile legitime ale celorlalți indivizi.
Proprietatea este
dreptul individului de a dispune de rezultatele activităților sale, de bunurile
care-i aparțin. Proprietatea include dreptul la viață și cel de a dispune de
propriul corp. Dreptul individului la securitate și rezistență la opresiune
derivă din acestea.
Principiul
responsabilității individuale proclamă individul ca singur răspunzător pentru
acțiunile sale proprii.
Egalitatea în
fața legii derivă din principiul responsabilității individuale: fiecare individ
răspunde pentru propriile fapte, indiferent de avere, sex, naționalitate,
profesie sau alte caracteristici individuale sau sociale.
Liberalismul proclamă libertatea individului ca fiind
problema centrală a societății umane și subliniază rolul statului în a susține
și consolida proprietatea privată văzută ca o condiție fără de care nu se poate
dezvolta neângrădit spiritual uman. Liberalismul își are rădăcinile în
secolul XIX. O formă a liberalismului classic a fost cunoscut sub numele de
idealism. Paradigma liberală susține că pacea reprezintă un obiectiv major
pentru menținerea prosperității economice și de aceea creșterea rolului
instituțiilor democratice este fundamental. Extinderea regimurilor democratice
pe scară planetară va permite menținerii păcii. În anii ‘80 ai secolului trecut
liberalismul va trece la o nouă fază intitulată neoliberalism. Această școală
de gândire recunoaște caracterul anarhic al sistemului internațional ca urmare
a lipsei unei mondiale susceptibile să ordoneze și să conducă sistemul, dar nu
exclude existența unor grade diferite de interdependență, în cadrul cărora
cooperarea este posibilă.
Liberalismul
românesc
Liberalismul
românesc este un curent ideologic, social-politic, economic si național,
desprins din realitațile societații românești și apărut în prima jumătate a
secolului al XIX-lea care a evoluat în condițiile luptei de emancipare socială
și națională din sec XIX (lupta pentru autonomie, unire și independență a
Principatelor). Originile liberalismului românesc trebuiesc căutate în evoluția
internă specifică a societații românești, incadrându-se curentului liberal
european. Curentul liberal se individualizează și se consolidează odata cu
Revoluția de la 1848 când sunt puse bazele programului social-politic, economic
și național.
Baza
socială
Liberalii
reprezentau interesele burgheziei în formare (bancheri, comercianți,
industriași, meșteșugari, meseriași), ale intelectualitații (avocați, medici,
funcționari din aparatul administrativ, studenți, profesori, juriști). Dupa
instalarea printului străin pe tronul României și adoptarea Constituției de la
1866, liberalii, aflati la guvernare, se vor remarca prin ample măsuri care
vizau modernizarea și industrializarea României.
Doctrina
liberală
Doctrina liberală
a apărut ca o alternativă la vechiul sistem de gândire și acțiune
social-politic feudal bazat pe puterea absolută a domnitorului, pe categoriile
privilegiate si pe conservatorism;ea cuprinde o serie de principii pe plan
social-politic, economic și național:
pe plan social:
- instaurarea unui regim parlamentar-constituțional bazat pe supremația legilor, separerea puterilor în stat, pe pluralism politic si toleranță, pe respectarea drepturilor si libertaților democratice ale omului și implicit pe o interventie limitată a statului în viata societătii, statul menținându-și un rol de arbitru în societate (libertatea politică a individului înseamnă independența acestuia în raport cu statul, absența constrângerii)
- liberalismul susține evoluția pasnică și progresul permanent al societații umane, liberalii sustinând chiar adoptarea unor reforme radicale pentru a menține echilibrul social, dar opunându-se total revoluțiilor violente pentru a schimba o orânduire social-politică (din acest motiv criticau pe socialisti și social-democrați).
pe plan economic:
- libertatea economică se transpunea in viată prin economie de piață, bazată pe încurajarea initiativei private și liberă concurență precum și pe respectarea proprietații private.
- pentru a sprijini dezvoltarea economică, comercială și industrială a României, în conditiile în care țara era înapoiata economic datorită invecinarii cu imperiile absolutiste multi-naționale, liberalii sustineau intervenția statului în desfașurarea proceselor economice.
- principiul economic de bază (politica economică) era "prin noi înșine", mai precis adoptarea unei politici protectioniste prin majorarea tarifelor vamale pentru a împiedica pătrunderea marfurilor străine in România în scopul încurajarii productiei agricole si industriale autohtone. De asemenea statul sprijinea meseriașii, comercianții și industriașii autohtoni(fiscal prin sistemul de credit (banci-BNR) si prin scutiri de taxe si impozite pentru industriașii români). Cadrul legislativ ce a transpus în practică politica economică "prin noi înșine", a fost elaborat după obținerea independenței (Legile principale - 1886, 1887)
- extinderea rețelei de drumuri si căi ferate.
- in privința pătrunderii capitalului străin în economia românească (sub forma unor investitii (imprumuturi acordate statului) pentru dezvoltarea unor ramuri industriale, utilaje, specialiști, dețineri de acțiuni la firme sau bănci), liberalii acceptau cooperarea cu capitalul străin, dar doreau ca acest lucru să se facă sub formă de colaborare, nu de acaparere (nu doreau instituirea unei dependențe a economiei românești de investitori occidentali)
pe plan național:
- liberalii militau pentru respectarea si consolidarea autonomiei (înlaturarea dominației straine - otomane)
- liberalii au actionat consecvent pentru unirea Principatelor (în alianță cu conservatorii), pentru aducerea prințului străin pe tronul României, pentru consolidarea statului național român modern, pentru obținerea independenței, proclamarea Regatului si pentru desăvârșirea unitații naționale a României in 1918.
luni, 15 septembrie 2014
Temperatură.Scări de temperatură
Temperatura este proprietatea fizică a unui sistem, prin care se constată dacă este mai cald sau mai rece. Astfel, materialul cu o temperatură mai ridicată este mai cald, iar cel cu o temperatură joasă mai rece. Ea indică viteza cu care atomii ce alcătuiesc o substanță care se mișcă, în cazul încălzirii viteza lor crescând. Oamenii de știință afirmă că la o temperatură extrem de scăzută, numită zero absolut, atomii sau moleculele și-ar înceta mișcarea complet. Temperatura împreună cu lumina face parte din factorii ecologici.
Temperatura este un parametru fundamental de stare care caracterizează starea termică a unui corp, mai exact, starea de echilibru termodinamic. Condițiile stării de echilibru termodinamic sunt exprimate prin cele două postulate ale termodinamicii: -Primul postulat, denumit și principiul general al termodinamicii, se referă la faptul că un sistem izolat ajunge totdeauna, după un interval de timp, în starea de echilibru termodinamic și nu poate ieși, singur, de la sine, din această stare: Conform acestui postulat, dacă un sistem izolat este scos din starea de echilibru termodinamic, el va reveni la condițiile stării de echilibru după un interval de timp, numit timp de relaxare. -Al doilea postulat, numit și principiul zero al termodinamicii, precizează proprietățiile sistemului aflat în stare de echilibru termodinamic, prin două formulări echivalente:
Element în listă cu puncte orice mărime de stare a unui sistem aflat în condiții de echilibru termodinamic poate fi determinată în funcție de parametrii de stare externi ai sistemului și de o mărime ce caracterizează starea interioară a sistemului, numită temperatură
Element în listă cu puncte două sisteme termodinamice aflate în echilibru termic cu un al treilea sistem, se găsesc în echilibru între ele.
Temperatura empirică
Experimental se constată că dacă două sisteme termodinamice A și B sunt puse în contact termic (între ele este posibil un schimb de căldură) atunci sistemele ori rămân mai departe în starea de echilibru termodinamic inițial, ori stările de echilibru ale sistemelor sunt perturbate, iar după un anumit timp, în urma schimbului de căldură, se stabilește o altă stare de echilibru termodinamic pentru sistemele A si B. Dacă punem apoi sistemul compus (A+B) în contact termic cu un al treilea sistem C, fie că echilibrul stabilit între sistemele A și B nu se modifică, fie că acest echilibru este perturbat și după un anumit timp toate cele trei sisteme trec într-o nouă stare de echilibru termodinamic. Astfel este pusă în evidență proprietatea de tranzitivitate a echilibrului termodinamic. Starea de echilibru termodinamic a unui sistem este determinată de parametrii externi și de o mărime θ numită temperatură empirică, ce caracterizează starea internă a sistemului. Se spune ca temperatura este un parametru de stare al sistemului. Temperatura este o mărime scalară.
Temperatura empirică la echilibru este aceeași pentru toate sistemele aflate în contact termic și rămâne neschimbată după întreruperea contactului termic. Proprietatea de tranzivitate a echilibrului termic permite compararea valorilor parametrului θ pentru diferite sisteme folosind un alt corp ca intermediar. Prin urmare, dacă două sisteme puse în contact nu-și schimbă starile termodinamice inițiale, cele două sisteme sunt caracterizate de aceeași temperatură empirică θ, iar dacă stările inițiale se schimbă, atunci cele două corpuri au temperaturi empirice diferite.
Unități de măsură
| Convertire din | în | Formulă |
|---|---|---|
| Celsius | Fahrenheit | °F = °C × 1,8 + 32 |
| Fahrenheit | Celsius | °C = (°F – 32) / 1,8 |
| Celsius | Kelvin | K = °C + 273,15 |
| kelvin | Celsius | °C = K – 273,15 |
Unitatea de măsură în Sistemul Internațional (SI) este kelvinul (K).
Temperatura 0 K este cea numită zero absolut și este punctul în care moleculele și atomii au cea mai mică energie termică. De obicei se folosesc două scări de temperatură, scara Celsius, cu precădere în țările europene și scara Fahrenheit, în Statele Unite. Acestea se definesc cu ajutorul scării Kelvin care constituie scara fundamentală a temperaturilor în știință și tehnică.
Un grad Celsius reprezintă a 1/273,16-a parte din intervalul cuprins între punctul triplu al apei (0,01 °C) și punctul de zero absolut (-273,15 °C), la presiune normală. Raportul de conversiune:
T(°C)=T(K) - 273,15
T(°F) = 9/5 T(K) - 459,67
| Reacție termonucleară cu carbon | 5× 108 |
| Reacție termonucleară cu heliu | 108 |
| Soare în interior | 107 |
| Coroana solară | 106 |
| Nebuloase vizibile | 104 |
| Suprafața Soarelui | 6× 103 |
| Punctul de topire al wolframului | 3,6× 103 |
| Punctul de topire al plumbului | 6 × 102 |
| Punctul de înghețare al apei | 2,7× 102 |
| Punctul de fierbere al oxigenului (1 atm) | 9× 10 |
| Punctul de fierbere al hidrogenului | (1 atm) 2× 10 |
| Punctul de fierbere al heliului | (1 atm) 4,2 |
Scară de temperatură Rankine
Scara de temperatură Rankine este o scară termodinamică de temperatură, denumită după fizicianul și inginerul englez William John Macquorn Rankine, cel care a propus-o în anul 1859.
Unitatea de măsură pentru temperatură pe această scară este gradul Rankine cu simbolul °R[1] (sau °Ra dacă este necesară deosebirea ei de gradul Rømer sau Réaumur ). Originea scării Rankine, ca și a scării Kelvin este temperatura zero absolut, dar gradul Rankine este definit ca egal cu un grad Fahrenheit, la fel cum gradul Celsius este unitatea de măsură adoptată pe scara Kelvin. Temperatura −459.67 °F este egal exact cu 0 °R.
Scara de temperatură Rankine are o utilizare restrânsă, fiind folosit pentru exprimarea temperaturii pe scara termodinamică în anumite domenii inginerești în SUA și Canada .[2]Lumea științifică, inclusiv din SUA și Canada utilizează în primul rând kelvinul.[2] National Institute of Standards and Technology nu recomandă folosirea gradelor Rankine în publicațiile NIST .[1]
Câteva din temperaturile remarcabile, exprimate pe scara Rankine și alte scări uzuale sunt prezentate în tabelul următor.
| kelvin | Celsius | Fahrenheit | Rankine | |
|---|---|---|---|---|
| Zero absolut (prin definiție) | 0 K | −273.15 °C | −459.67 °F | 0 °R |
| Punctul de topire al gheții[3] | 273.15 K | 0 °C | 32 °F | 491.67 °R |
| Punctul triplu al apei (prin definiție) | 273.16 K | 0.01 °C | 32.018 °F | 491.688 °R |
| Punctul de fierbere al apei[4] | 373.1339 K | 99.9839 °C | 211.9710 °F | 671.641 °R |
Scara Celsius
In anul 1742, suedezul Anders Celsius (1701-1744) a
propus o scara „inversa” scarii Celsius moderne, unde zero era temperatura de
fierbere, iar 100 cea de inghet a apei.Celsius a folosit doua puncte fixe in
scara sa: temperatura de topire a apei si temperatura defierbere a
apei.Experimentele pentru o buna calibrare a termometrului s-au desfasurat pe
parcursul a douaierni. Repetand experimentul iarasi si iarasi, el a descoperit
ca gheata se topeste intotdeaunala acelasi punct de calibrare marcat pe
termometru. El a descoperit un punct similar lafierberea apei, punctul de
evaporare a apei.Cand Celsius a decis sa foloseasca propria scara de
temperatura, el a ales punctul de fierberea apei pure la 0 °C (212 °F) si
punctul de inghet (solidificare) la 100 °C (32 °F).Un an mai tarziu, Jean
Pierre Cristin a propus o versiune inversata a scarii, cu punctul deinghet la 0
°C (32 °F) si punctul de fierbere la 100 °C (212 °F), denumind-o Centigrad.
Scara Fahrenheit
Una dintre
primele scari a fost cea conceputa de fizicianul german Gabriel
DanielFahrenheit(1686- 1763), care situeaza, la presiune atmosferica standard,
punctul deinghet si de topire al ghetii la 32 grade F si punctul de fierbere al
apei la 212 grade F.In anul 1714 a construit doua termometre cu alcool cu care
se putea masura relativ precis.In acelasi an a folosit si mercur in
termometre.Pentru termometrele sale folosea mai multe scale, dintre care ultima
- denumita ulteriorcu numele lui - lua ca puncte fundamentale trei temperaturi:
1.Primul punct
reprezenta temperatura unui amestec de apa, gheata si sare de bucatarie,notata
cu 0.2.
Al doilea - temperatura unui amestec de apa si gheata, notata cu 32,3.
Al
treilea- temperatura apei care fierbe, notata cu 212. (La unele scale mai
vechifolosea si temperatura corpului omenesc sanatos ca unul din punctele
fundamentale. )
Gradul Fahrenheit este o unitate tolerata. Se mai utilizeaza in
tarile anglo - americane.
miercuri, 10 septembrie 2014
Synonimes/Antonymes
Synonimes
Malades-patient
Piqure=injection
Tension f arteriello=pression f arterielle
Passer a la radio=passer aux rayons x
Rhume m de cerveau=corysa m=rhume m
Langue f chargee = langue epaisse
Etre malade=etre souffrant,-e=etre atteint,-e d’une maldie
Ordonnance f=recette f
Ventre m =abdomen m
Etablir le diagnostic = diagnostiquer = faire le diagnostic
Faire venir le medecin =appeler le medecin
Examiner sur toutes les coutures = examiner minutieusement
Medecin de quartier = medecin de famille=medecin de blocabsence f= carence
f,manque m
Sans pref=sauf
Actuellement adv. = maintenant
Alimentation f=nutrition f
Apporter vt = amener
Demontrer vt=prouver vt
Germe m=microbe m =agent m pathogene
Indispensable =necessaire
Ignorer vt=negliger=passer outre
Appliquer vt =mettre en application =utiliser vt
Celebre=connu=illustre=renomme
Souvent adv = frequemment
Egalement adv = aussi = de meme
Stopper vt = arreter vt
Combat m = lutte f
Signe m=symptome m
Violent,-e = fort,-e adj
Estimer vt=evaluer vt
Deces m = mort f
Souvent adv = frequemment adv
Terminer vt =finir ,s’achever
Considerer vt = apprecier vt
Antonymes:
Aigu,-e adj =chronique
Activite f
=passivite f
Propre avj. =
sale
Deficit=surplus m
regler vt =
deregler vt,troubler vt
absence
f=presence f
permettre vt =interdire
large adj =
etroit,-e
parfois adv =
toujours
visible adj. =
invisible
perdre vt =
trouver vt
lever vt =
baisser
actif,-ve adj =
passif , - ve
principal adj =
secondaire
actualite f
=ancien-nete f = antiquite f
premier=dernier
activement
adv=passivement
souvent adv =
rarement,parfois
debuter vt =
finit ,terminer,achever
froid=chaleur f
fonce adj = clair
adj.
Difficulte =
legeretef
Leger
adj.=lourd,difficile f
Court,-e = long
,-ue
Diminution f =
augmentation f , elevation f
Eleve ,-e
=baisse,-e ,diminue
Age,-jeune
Frequence
f=rarete
Mauvais = bon
adj.
Auparavant adv =
puis,apres
Tard adv. = tot
adv.
marți, 9 septembrie 2014
Forme de guvernare
http://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_%C8%9B%C4%83rilor_dup%C4%83_forma_de_guvernare#Republici_preziden.C8.9Biale
Forme de
guvernare
|
|||
Republici
|
Monarhii
|
||
Prezidențiale
|
Parlamentare
|
Absolute
|
Constituționale
|
· Afganistan
· Angola
· Argentina
· Benin
· Bolivia
· Brazilia
· Burundi
· Chile
· Columbia
· Comoros
· Republica Congo
· Coreea de Sud
· Costa Rica
· Cipru
· Republica Dominicană
· Ecuador
· El Salvador
· Filipine
· Gambia
· Ghana
· Guatemala
· Honduras
· Indonezia
· Kenya
· Liberia
· Malawi
· Maldive
· Mexic
· Myanmar
· Nicaragua
· Nigeria
· Palau
· Panama
· Paraguay
· Seychelles
· Sierra Leone
· Statele Unite
· Sudan
· Sudanul de Sud
· Suriname
· Turkmenistan
· Uruguay
· Venezuela
· Zambia
· Zimbabwe
|
|
· Oman
· Arabia Saudită
· Brunei
· Quatar
· Emiratele Arabe Unite
· Swaziland
|
· Marea Britanie
· Japonica
· Spania
· Norvegia
· Suedia
· Belgia
· Malaysia
· Danemarca
|
Abonați-vă la:
Postări (Atom)