ISTORIA IEROGLIFICA (personaje)

PARTEA I

LEUL - Moldova;

VULTURUL - Tara Romaneasca. "imparat tuturor pasarilor"

Alegorii:

1)      temeliile Vavilionului - conflictul dintre C Brancoveanu si D Cantemir;

2)      Semiramis - "pofta izbandirii strambe" pe care o urmarea Brancoveanu;

 3)  Afirmand ca "jiganiile" (boierii moldoveni) aveau "arme de moarte purtatoare DC arata de la inceput  ca boierimea isi baza puterea pe exploatarea sangeroasa a taranimii, constatare pe care o va mai face pe parcursul operei.

       4) PARDOSUL (leopardul,panthera pardus) - celebrul Iordache Ruset, unul din personajele principale, fost mare vistier al lui Constantin Cantemir si Antioh Cantemir si dusman al lui C Duca. Afost un mare intrigant al operei sale. Dupa o prealabila intelegere cu C Brancoveanu  a sustinut candidatura la tron a lui M Racovita, fiind ruda cu acesta.

       5) URSUL - Vasile vornicul pe care PP Panaitescu l-a identificat ca fiind Vasile Costache care a pribegit in Tara Romaneasca in timpul celei de-a doua domnii a lui C Duca si a murit in pribegie in anul 1703, inainte de4 alegerea lui Mracovita;

       6) LUPUL- Lupu Bogdan, mare spatar si hatman la aceeiasi doi. Era cumnatul lui DC, fiind casatorit cu sora acestuia, Ruxandra. Caracterizat ca " un lup credincios fata de stapani si temut de dusmanii acestora, un lup cu virtuti canine", a murit otravit de M Racovita;

       7) VULPE - Ilie Enache Tifescu (zis Frige Vaca), unul din marii intriganti ai epocii, cumnat cu Racovita. Ajucat un rol important in uciderea fratilor Miron si Velicio Costin, pe care i-a parat domnului ca uneltesc impotriva sa.

       8) CIACALUL, Sacalul - Maxut serdarul, este un credincios al familiei Cantemir ceea ce explica modul in care este infatisat in carte desi nu era o personalitate importanta a epocii.

       9) MATA SALBATECA- Ilie Cantacuzino, ginerele cronicarului M Costin, boier cu rol nefast in istoria Moldovei, mare comis al lui Cduca. Urmarind sa ajunga domn, fiind ruda cu C Brancoveanu, cauta sa "faca numai rau" lui Antioh Cantemir.

            4,5,6,7,8,9 - " carile de varsarea singelui nevinovat sa bucura si viata hiresa in moartea streina le staruiaste" = caracterizeaza defectele principale ale marii boierimi moldovene. Cei 5 stateeau inaintea LEULUI, Moldovei.

        10) BREHNACEA - INVATATUL BOIER Constantin stolnicul Cantacuzino, unchiul dinspre mama al lui C Brancovanu, asupra caruia a exercitat o puternica influenta. N Iorga spune ca era principalul factor al politicii T Romanesti la acea epoca si mai tarziu unul din principalii vinovati de moartea domnului.

        11) SOIMUL - Toma Cantacuzino, numa de mare viteaz, a intretinut relatii stranse cu DC, var al sotiei acestuia dar si al lui C Brancoveanu. Astrecut de partea armatei ruse in 1711, la fel ca si DC. A fost prezent la adunare, unde a avut un rol important desi autorul nu-l pune sa vorbeasca.

        12) ULIUL, pasare rapitoare - Stefan Cantacuzino, fiul lui C Cantacuzino si varul lui C Brancoveanu. Dupa ce a ocupat dregatoriile de mare postelnic, mare spatar, ajunge domn al Tarii Romanesti in locul lui C Brancoveanu, la caderea caruia a contribuit, fiind ucis de turci impreuna cu tatal sau.

        13) CUCUZONUL - Mihai Cantacuzino, spatarul, o alta ruda a lui C Brancoveanu si un mare acaparator de pamanturi tarane4sti. Frate cu stolnicul C Cantacuzino. Cucunoz = cuc, cunoscut ptr lacomia sa.

        14) CORUIUL ( uliul pasarar)  - Raducanu Cantacuzino, fiul lui Constantin Cantacuzino si varul lui CB, ajuns mai tarziu mare comis si mare spatar.

        15) HIRATUL sau eretele, o alta pasare rapitoare, ruda cu fam Cantacuzino, a ocupat functii importante in domnia lui CB. Si-a incheiat cariera politica in calitate de consilier in Oltenia, ocupata de austrieci.

        16) BALABANUL - o specie de soim - Serban Cantacuzino, var cu CB.

        17) BLENDAUL - Serban Greceanu. Impreuna cu frateele sau, logofatul cronicar Radu Greceanu a jucat un rol important in traducerea Biblieidin 1688, s-a inrudit cu CB prin casatoria unui fiu al sau cu fiica domnului;

Oranduiala a doua la LEU:

         18) CAINII - sunt capuchehaielele, reprezentantii domnului TR si M la Poarta Otomana.

         19) OGARII - calarasii sau curierii care duceau si aduceau stirile din Imp Otoman. ( erau modesti slujitori ai domniei desi aici sunt descrisi ca boieri de categ a doua);

         20) COTEII - sunt iscoadele sau spionii pe care domnii tarilor romane ii tineau la Poarta ptr a se informa si a contracara manevrele adversarilor;

         21) MITELE DE CASA - nu au  corespondent la cheie. Dupa numele ce li se da , par a fi persoane apropiate de domn, slujbasi ai curtii ;

         22) BURSUCUL - Lupu Costache, mare vornic al lui C Cantemir. I se spune asa dupa manastirea Bursuci, ctitoria sa; A avut o atitutdine duplicitara in vremea domniei lui D C, terminand prin a fi ucis de turci;

          23) NEVASTUICA (HELGEA, hermelina) - Ana, o femeie trecuta inexplicabil printre barbati, fiica lui Dediu Codreanu si viitoarea sotie a lui M Racovita;

          24) GUZIUL ORB, numele popular al cartitei - Dediu Codreanu, om modest care imbratisand cariera armelor ca si tatal lui DC, a ajuns mare spatar. 

          25) SOARECELE - Dumitrasco Ursachi ( Ursachel), un personaj sters. A fost in relatii mai putin bune cu fam Cantemir, mare sluger al lui C Duca;

         26) CORBUL - Constantin Brincoveanu. Fiind un dusman inversunat al lui, il trece in a doua tagma a TR desi, in realitate, Brancoveanu apartinea uneia dintre cele mai vechi si mai bogate fam din tara, fiind, dupa tata, descendent din boierii Brancoveni - Craiovesti; mama sa era fiica marelui postelnic C Cantacuzino;

         27) CIOARA, PELICANUL, COTOFANA, PUHACEA, CUCOVAIA, CAIA - aceste 6 personaje nu au corespondent la cheie. Radu Greceanu ne da lista completa a boierilor care l-au insotit pe C Brancoceanu la Adrianopol in iunie 1703 este posibil ca cei sase sa intruchipeze pe unii dregatori.

            A treia tagma = dregatorii marunti care alcatuiau clasa a treia a boierimii si care nu luau parte la conducerea tarii.

         28) BOUL - Nicolae Donici, mare vornic si mare logofat. Desi a ocupat aceste functii, DC il trece in tagma a treia din Moldova;

         29) OAIA, CALUL, CAPRA, RIMATORIUL, IEPURELE, CERBUL - nu au corespondent la cheie, fiind probabil boieri mai putin importanti Au fost multi boieri imp din tara pe care DC nu i-a amintit, probabil ptr ca au ramas in tara, nu au participat la adunare. Nu este posibila alctuirea unei liste complete, din lipsa de izvoare.

         30) CAPRIOARA - fam Caragea. In limba turca, Karadja = caprioara;

         31) CAPRIOARA DE ARAVIA - Dumitrasco Caragea, mare postelnic al lui Antioh Cantemir, deci un apropiat al Cantemirestilor;

         32) LEBADA - Cornescu banul, Cornea Brailoiu, marele ban al lui C Brancoveanu, care l-a utilizat in numeroase misiuni la Poarta. Este inexplicabila trec

Erea lui in tagma a treia.

         33) DROPIIA, GINSCA, RATA, CURCA, PORUMBUL, GAINA, TURTUREAOA - nu au corespondent la cheie, ceea ce impiedica identificarea;

         34) LILIACUL - Marco. Acest pretenmdent care nu era nici pasare nici jiganie a incercat sa ocupe tronul uneia din cele doua tari, dar, neavand mijloace banesti a ajuns la galere. Dupa opinia lui D Cantemir, apartenenta lui Marco la una din cele 2 tari ar fi fost unul din motivele galcevii dintre boieri.

           35) VIDRA - tanarul Constantin Duca, la data tinerii adunarii fost domn al Moldovei si mazilit de curand, deci un adversar al celor doi frai Cantemir la tronul Moldovei, motiv ptr care DC il priveste cu oarecare antipatie. Acesta apare in mijlocul "theatrului"neanuntat, si incepe sa vorbeasca; considerand ca atat boierii munteni cat si cei moldoveni sunt subiectivi, fiecare aparandu-si numai interesele sale, C Duca propune unarbitru neutru si obiectiv, cerand, in acelasi timp, sa se puna capat mai curand galcevii din adunare.

          36) BITLAN - Chirita Dimache, un grec, fost capuchehaie a lui C Duca, pe care l-a tradat intrand in slujba lui C Brancoveanu, ceea ce explica violenta atacului ce lanseaza impotriva Vidrei. Sustinand ca apartine imperiului turcesc, ca animal de apa, Dimache considera ca Vidra nu are ce cauta printre moldoveni.

            37) BREBUL - (castorul european), tot un animal de apa ca Vidra. Burnaz postelnic, un alt grec ajuns capuchehaie la C Duca, de care se leapada si el ca si Dimache. Burnaz vorbeste despre Cduca si il acuza si de furt, probabil cu referire la exploatarea fiscala din timpul sau. Vorbind in numele boierimii moldovene care se intelesese cu Cbrancoveanu in privinta mazilirii lui CDuca, Burnaz declara ca fostul domn nu mai avea ce cauta in Moldova. CDuca era fosul ginere al lui Cbrancoveanu. Prin cuvantarea lui Burnaz, DC se pronunta pentru scoaterea elem incapabile si intrigante din sfatul domnesc, unde produceau mult rau tarii. Vorbeste despre mandrie care da atat peste cei mari cat si peste cei mici. Dupa mazilire, CDuca a trait in mare saracie ptr ca avea multe datorii la Brancoveanu, din timpul domniei.

               38) STRUTOCAMILA - Mihai Racovita, facea parte dintr-o puternica fam boiereasca moldoveana, fiind inrudit de 2 ori cu fam Cantacuzino, era var de-al doilea cu domnul TR care il si ajuta. A pribegit in TR in timpul domniei lui CDuca dupa care a fost ale domn al Moldovei, alegerea sa constituind o buna parte din subiectul operei. Zicand acestea cu lacrimi in ochi, Vidra se retrage la marginile garlelor = Fanarul, cartierul locuit de greci la Constantinopol, de unde au venit domnii fanarioti in sec XVIII. De fapt, CDuca nu s-a stabilit la Fanar ci a fost mazilit la Cavala.       

            39) ELEFANTUL - Antioh Cantemir,sau fil.Il numeste asa deoarece era " om mare la trup". Caracterizarea pe care i-o face il arata ca un om nu foarte destept. Cronicarii din vreme spun ca nu era carturar, dar nici prost. Cantemir ii face descrierea asta fratelui sau ptr ca nu l-a ajutat cand a fost capturat de turci si i-a Promis lui Brancoveanu ca se va lepada de tovarasia lui DC. La 1703, cand este amintit in Ist Ieroglifica, Antioh era si el unul din candidatii la tron, dar boierii cei mai apropiati ai sai, printr care si Rusestii, au trecut de parte lui Mracovita. La acea data, Antioh mai spera inca sa fie ales domn al Moldovei.

            40) INOROGUL - DIMITRIE CANTEMIR, autorul lucrarii, in care este prezentat ca posesor al unor virtuti ce lipsesc celorlalti eroi din povestire. Inoroful este un personaj inzestrat cu calitai ce apare si in alte opere. In ALEXANDRIA, INOROGUL este imparatul Macedoniei, care, potrivit proorociei, urma sa alunge pardosii, craii, de la apos si berbecele cel mare ( Por imparat). In PSALTIREA IN VERSURI  alui Dosoftei se spune ca INOROGUL "biruiaste preste toata hiara din lume cu tariia si cu razboiul". In FIZIOLOG - de unde s-a inspirat probabil DC - "cprnul INOROGULUI este unealta expierii. Venirea inorogului se petrece atunci cand multimea pacatelor o cere... Inorogul, izbavitor, este opus lumii gadinilor" Fara indoiala ca DC cunostea aceste calitai exceptionale atribuite Inorogului in momentul in care s-a hotarat sa intruchipeze el aceest personaj di Istoria Ieroglifica.

            41) COTOFANA - un bun orator din Muntenia; nu ni se indica numele la cheie.

            42) JIGANIUTA - in care PPPanaitescu a vazut "personificarea poporului, a neamului indurerat - pare a fi mai curand un boier mai mic, nenumit de DC, inzestrat cu calitati ce lipsesc celorlati boieri

            43) MOIMITA LIVIII = strain de origine, dar inzestrat cu minte uimitoare. PPPanaitescu considera ca s-ar putea ascunde invatatul Antim Ivireanu. La nota este trecut "chipul voroavii muntenesti";

            44) COSCODANUL THARSISULUI - Ianache Vacarescu, facea parte dintr-o fam munteana. Fiind ruda cu fam lui Cbrancoveanu a fost unul din cei mai apropiati dregatori ai acestuia. Afost ucis de turi impreuna cu Cbrancoveanu.

            45) PAPAGAIA - Ion Comnenul, un om foarte invatat. A fost adus de G Duca in Moldova pentru educarea lui C Duca, se numea Ion Papas = preot in greaca. Numele sau adevarat era Ion Molibdos. A plecat la Moscova unde a luat numele Comnen. Este numit Papagaia = papagalul pentru ca era retor, iar IST Ieroglifica cuprinde  numeroase atacuri impotriva  retoricii si a retoricilor, inclusiv a lui Ioan Comnen.

            46) COTOFANA DE EVROPA - PPPanaitescu credea ca e Anton Maria del Chiaro, secretarul italian al lui Cbrancoveanu. Acest lucru nu e posibil ptr ca la 1705 acesta nu aajunsese in tara noastra. A ajuns abia la 1710. El este comparat ca "vrednicie" cu Papagaia.

            Pentru rezolvarea problemei, Ilie Tifescu cere sa se renunte la etimologie si sa se lamureasca "fiinta lucrului" Strutocamilei, pentru care propune o "jiganie filozoafa", gandindu-se probabil la Lupu Bogdan.

            47) MAIMUTA - Antim Ivireanu. Asa l-a identificat PPPanaitescu pentru ca ea se ocupa in opera de problemele de morala. Era un renumit invatat al TR renumit ptr predicile sale moralizatoare.

            48) PRIVIGHETOAREA - Ieremie Cacavela, fostul dascal al lui DC, considerat in Descrierea Moldovei "foarte erudit". Scurta sa aparitie in Istoria Ieroglifica ii da prilejul lui DC sa-l ironizeze pe fostul sau profesor ca retor cu "limba lata si la voroava neincetata". Libertatea pe care si-o ia fostul elev fata de maestrul sau constituie dovada ca DC iesise de sub tutela sa spirituala. Pag 90. DC se pronunta pentru puterea logicii "mestersugul mestersugurilor" dar concepe "operatiile logicii sub aspectul lor pur formal", pag 91, nota 217. Autorul deosebeste pe filozof, cel care cauta sa explice esenta lucrurilor, de dialectician, cel care manuieste arta logicii, manifestandu-si desconsideratia fata de acesta din urma.                                               

 PARTEA A DOUA

            49) RISUL - Mihalache Ruset spatarul, cumnatul lui Mracovita, casatorit cu Elena, sora acestuia. Desi a fpst capuchehaia lui Antioh Cantemir la Poarta, ajutandu-l pe domnul Moldovei in lupta sa contra lui Cbrancoveanu, si-a tradat si el stapanul si a trecut de partea lui Mracovita impreuna cu fratii sai.

            50) HAMELEONUL - Scarlat (Scarlatache) Ruset. Are un rol odios in Istoria Ieroglifica, unde este "mare mester al minciunilor si prefacatoriilor", cum il caracteriza Niorga. El domina prin intrigile sale partea a doua a lucrarii, in care izbuteste sa prinda pe Inorog. Este primul personaj cu adevarat memorabil al lit noastre (Cap "Demonicul Hameleon"). Scarlat Ruset, fratele lui Iordache Ruset, nu a jucat un rol politic prea insemnat. Desi vorbeste f urat despre el, DC  a pastrat o relatie de prietenie cu acesta.

            51) VEVERITA - Manolache Ruset, frate cu cei doi. Fiind un dusman al lui N Mavrocordat, DC a incercat sa-l foloseasca el insusi impotriva acestuia.

52) CORACOPARDALIS, sau Pardosul facut Corb -Nicolae Ruset,fiul lui Iordache, caruia Cbrancoveanu ii promite pe fiica sa Anita,cu care se va casatori in 1704,pecetluind alianta politica dintre vicleanul boier moldovean si bogatul domn al TR.

53) CIOARA - Panaiotache Morona ( nu are corespondent la cheie, dar a fost identificat de PPPanaitescu). Acesta era ruda cu Mracovita, fiind casatorit cu fiica lui Iordache Cantacuzino. Dupa ce fusese pescar in tinerete a ajuns terziman la Poarta, de unde a venit in Moldova.

PARTEA A TREIA

54) CAMILOPARDUL (girafa) - Alexandru Mavrocordat, marele dragoman al Portii (1673 - 1709) si negociatorul pacii de la Karlowitz din 1699. Om cu insusiri deosebite si studii, a fost considerat de DC in "Istoria Imperiului Otoman"un "spirit subtil si patrunzator...,iubitor de glorie, care nu cunostea mai putin limbile si poezia orientalilor decat geniul curtii otomane".

55) LEBADA BATRANA - Panaiotachi Nikussios;

56) MOIMITA - probabil Antim Ivireanu da dovada de un deosebit rafinament: sub masca generozitatii, tine un discurs injositor pentru Liliac, al carui avocat s-a facut.

57) MONOCHEROLEOPARDALUL, adica licornul si leopardul - Constantin Cantemir, tatal lui DC, fost domn al Moldovei. Licornul era ptr vechii greci un animal ce simboliza puterea neinfranta si curatenia sufleteasca.

58) MUSTELE - "ciocoimea, slugile boieresti". Unii dintre acesti asa-zisi "ciocoi" (sec VII) si slugi au fost ridicati intre boieri sau biernasi in vremea domniei lui C Cantemir, care s-a sprijinit pe ei impotriva marii boierimi ce-i era in general ostila. Marii boieri moldoveni aveau destule motive sa se teama de ciocoi si boiernasi, care, in vremea acestei domnii, le produsesera destule suparari. C Duca, in prima domnie, i-a inchis, batut si saracit, la fel cum a facut mai tarziu M Racovita. Boiernasii faceu multe necazuri caselor celor mari a boierilor, spune I Neculce.

59) TAUNII - fac parte ca si ciocoimea din paturile de mijloc ale societatii moldovene; ei sut la cheie "curtenii, aprodzii si alalti asemenea acestora". Curtenii erau mici proprietari de pamant, obligati sa prestezer sserviciul militar calari.

60) APROZII - erau in aceasta vreme mici slujbasi care faceau serviciu la curtea domneasca. DC ii aminteste aici impreuna cu ciocoimea, deoarece ii considera partizanhii Cantemirestilor si, deci, nemultumiti de alegerea lui M Racovita.

61) ALBINELE - taranii birnici, lor le atribuia rolul de producatori ai bunurilor materiale. Despre albina care cauta prin toate florile si strange miere dulce vorbeste DC si in Divanul. Mai tarziu si-a schimbat parerea despre harnicia taranilor moldoveni, considerandu-i lenesi in "Descrierea Moldovei".

62) TRINTORII - scutelnicii, taranii scutiti de bir, de obicei la interventia si in beneficiul unui boier. Trantorii sunt in opozitie cu albinele.Ineculce spune ca in timpul domniei lui Mracovita, jumatate din locuitorii tarii erau scutelnici.

63) VIESPILE - " seimenii, darabanii si alalti liufegii", categoriile de osteni mercenari din acea vreme, care se vaitau si ei ca o duc foarte greu. Faptul este confirmat si de alte izvoare, care atesta o stare de nemultumire a acestor categorii, fie prin faptul ca nu erau platiti regulat, fie ptr ca erau impusi uneori la dari, ca in timpul domniei lui N Mavrocordat, cand au iesit "cu pari in mina" inaintea domnului, amenintandu-l, nota 466.

64) TINTARII si GARGAUNII - nu sunt explicati la cheie; ei reprezinta desigur, diverse categorii, asemanatoare ca pozitie sociala cu cele amintite in notele precedente.

Subprograme

http://fmi.unibuc.ro/ro/pdf/2012/admitere/Subprograme.pdf

Turbo Pascal - subprograme

Introducere Subprogramele sunt parti dn program identificate printr-un nume, prin intermediul caruia vor fi apelate. Vom scrie subprograme atunci cand: -anumite instructiuni dintr-un program apar in mai multe locuri; -dorim sa impartim problema in subprograme; Subprogramele pot fi: -functie-returneaza intotdeauna o singura valoare; -proceduri-pot returna zero, una sau mai multe valori; Functiile si procedurile pot fi standard(existente deja in limbajul pascal) si definite de utilizator. Functii standard: int, trunc, sqr, sqrt, abs, chr, ord, pred, succ; Proceduri standard: read, readln, write, writeln, val, str, inc, dec; OBS! Atat procedurile,cat si functiile trebuie declarate inainte de a fi apelate. STRUCTURA DE BLOC Un bloc cuprinde: -o parte optionala, alcatuita din declaratiile de constante, variabile, tipuri; -o parte obligatorie, ce cuprinde instructiuni; EX function cmmdc(x,y/integer):integer Begin while x<>y do if x>y then x:=x-y else y:=y-x; cmmdc:=x; end. procdure afis var x: integer; begin x:=4; write(x); end. OBS! Programele Pascal pot cuprinde mai multe blocuri imbricate(incluse unul in altul).Prin domeniul de valabilitate al unui identificator se intelege zona de program in care este valabila declaratia sau definitia acelui identificator. Var x,y,z sunt globale Var x si t sunt locale blocului B Var b,y si u sunt locale blocului C Entitatile definite intr-un bloc sunt valabile (vizibile) numai in interiorul blocului , motiv pentru care acestea se numesc entitati locale.Aceste entitati apar la lansarea in executie a blocului si dispar la terminarea executiei blocului.Daca blocul cuprinde blocuri incluse atunci entitatile sunt vizibile si in blocurile imbricate daca nu au fost redefinite , motiv pentru care aceste entitati se numesc entitati globale. OBS! Domeniul de valabilitate al unei variabile este blocului in care au fost declarate, inclusiv in blocurile incluse daca in acestea nu au fost redefinite. DECLARAREA SUBPROGRAMELOR a)Proceduri procedure nume(lista parametri formali), unde nume reprezinta numele subprogramului , iar parametri formali reprezinta entitati cu care lucreaza subprogramul si sunt cunoscuti numai in interiorul acestora.Lista parametrilor formali cuprinde atat numele parametrilor, cat si tipul lor.Este posibil ca o partedein parametri sa fie precedati de cuvantul rezervat var. EX: procedure test(x,y:integer; var z: byte); x,y-date de intrare z-date de iesire procedure afis(x:integer); procedure suma(a,b:real;var s:real); procedure p(m,n,t:real;var x: boolean, var s, u: real); OBS! Lista parametrilor formali poate fi vida. b)Functii function nume(lista parametri formali):tip; unde nume reprezinta numele functiei, lista parametri formali reprezinta parametri formali , iar tip reprezinta tipul vlorii returnate de functie. EX: function suma(x,y:integer):integer; functie cu numele suma ,prametri formali x si y si valoarea returnata de tip integer function cmmdc(a,b: word):word; function prim(n:real):boolean; APELUL SUBPROGRAMELOR a)Proceduri Apelu procedurilor se face printr-o instructiune de apel de forma nume(lista prametri efectivi), unde nume reprezinta numele procedurii, iar lista parametri efectivi(actuali) reprezinta variabilele cu care lucreaza efectiv subprogramul. EX: test(a,b,c); afis(m); suma(x,y,z); p(a,b,c,d,e,f); b)Apelul functiilor Se face printr-o instructiune de apel de forma variab:=nume(lista parametri efectivi); unde nume reprezinta numele functiei ,lista parametri efectivi reprezinta parametri efectivi. EX: s:=suma(a,b); c:=cmmdc(a,b); ok:=prim(x); OBS! Parametri efectivi trebuie sa corespunda ca numar, tip si ordine cu parametri formali

Revoluția engleză

Revoluția engleza este un eveniment major al epocii moderne dar și al istoriei Angliei, desfășurată în perioada 1640-1688. Debutul său a fost marcat de convocarea parlamentului de către regele Carol I Stuart, în 1640, fiind urmat de un război civil sângeros între susținătorii regelui și tabăra parlamentară. În cele din urmă,, monarhia se înlătură (1649) și se instaureaza "republica", apoi protectoratul, avându-l în frunte pe Oliver Cromwell. La puțin timp după moartea sa, se produce restaurația Stuarților (1660-1688),ideea fiind  reinstaurarea absolutismului monarhic, precum și frica de catolicism a unora dintre supuși, ce determina burghezia, aliată cu noua nobilime, să înlăture definitiv de la tronul Angliei dinastia Stuart, și să-l aducă pe Wilhelm de Orania, ca regent al Angliei, în noiembrie 1688. Instalarea pe tron a acestuia, fără nici un fel de incident, a intrat în istorie sub numele de ,,Revoluția glorioasă”. Revoluția engleză a fost prima din marile revoluții ale epocii moderne, urmată cronologic de Revoluția americană respectiv Revoluția franceză. Revoluția engleză a impus în lume modelul monarhiei constituționale bazată pe principiul separării puterilor în stat.O importantă particularitate a revoluției engleze a fost faptul că ideologia ei a îmbrăcat o formă religioasă. Mișcarea îndreptată împotriva Bisericii Anglicane este cunoscută sub denumirea de puritanism. Puritanii urmăreau "purificarea" bisericii de toate rămășițele catolicismului, îndeosebi suprimarea episcopatului și introducerea în forma cea mai exactă a calvinismului. De asemenea cereau cult religios și o viață simplă, fără strălucire, respectarea libertăților civile. Mai tirziu Anglia s-a scindat în două tabere:tabăra regalistă (a cavalerilor): reunea simpatizanții regelui, marea nobilime și clerul anglican si tabăra parlamentară (capetele rotunde): cuprindea burghezia, noua nobilime, țărănimea.Se declaseaza un conflict militar în august 1642.

 Oliver Cromwel(1599-1658)

Primele victorii au înclinat de partea armatei regale dar după ce în fruntea armatei parlamentare ajunge Oliver Cromwell, acesta creează armata noului model care, începând cu 1643, a obținut victorii după victorii: Marston-Moor (1644), Naseby (1645) și Preston (1648).Invins în luptă, Carol a fugit în Scoția, dar a fost predat Parlamentului fiind judecat pentru trădare (20 ianuarie 1649) și condamnat la moarte pe eșafod. Prin condamnarea la moarte a regelui (30 ianuarie 1649), s-a înfăptuit primul regicid din istoria modernă a Europei, iar conceptul de sacralitate a puterii regale, care acționează prin grația divină, a fost pus sub semnul întrebării. Moartea regelui a determinat modificarea regimului politic.Aceste evenimente au consemnat sfârșitul Marelui Război Civil, război ce a avut caracterul unei revoluții burgheze deoarece s-a reușit abolirea monarhiei absolutiste, aplicarea principiului separației puterilor în stat, aplicarea și respectarea drepturilor și libertăților cetățenești.Astfel, în 1649 se proclamă Republica, numită "Commonwealthul   Angliei", în care puterea legislativă aparținea, în continuare, Parlamentului, iar cea executivă unui Consiliu de stat, format din 40 de membri, dar în care Oliver Cromwell avea rolul hotărâtor.În 1658 Oliver Cromwell moare urmându-i la conducere fiul său Richard Cromwell, ce s-a dovedit a fi incapabil să facă față opoziției, permițând astfel victoria regaliștilor.

Lupta de emancipare din Transilvania

Împrejurările istorice nu au permis în 1859 realizarea Marii Uniri. La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea se intensifică lupta pentru eliberarea românilor aflaţi sub dominaţia străină. Coordonată şi gândită în principal la Bucureşti lupta românilor pentru unitate naţională a fost sprijinită material şi politic şi sa bucurat de simpatia opiniei publice şi a cercurilor conducătoare din Vechiul Regat
-Transilvania, cea mai importantă provincie românească sub dominaţie străină 
-în 1900 Transilvania număra 5,2 milioane de locuitori.
Românii reprezintă majoritatea populaţiei
-în 1880 reprezenta 47,44 %
-în 1890, 47,98 %
-în 1900. 47,20 %
-în 1910, 46,20 %.
Din 4.597 de comune din Transilvania românii dominau în 2971, adică 67,% dintre acestea
-1860-Congresul românilor din Banat a propus unirea Banatului' cu Transilvania şi autonoma faţă de Ungaria
-1861-Banatul a fost încorporat la Ungaria
-1861- constituirea Asociaţiei Transilvănene pentru literatupă şi limba poporului român (A.S.T.R.A.)
-în 1867- Imperiul a fost împărţit între Austria şi Ungaria, ambele supuse aceluiaşi suveran, Francisc Iosif, împărat al Austriei şi rege apostolic al Ungariei
-două delegaţii urmau să rezolve în cele două capitale Viena şi Budapesta probleme legislative 
-s-a încheiat o convenţie vamală 
-a fost repusă în drepturi Constituţia maghiară din 1848
Printre fruntaşii mişcării româneşti din Transilvania se înscriu la sfârşitul secolului al XlX-lea: Vicentiu Babeş, Vasile Lucaciu, Iuliu Coroianu, Ion Raţiu, Gheorghe Pop de Baseşti, Eugen Brote şi alţii.au în 2971, adică 67,% dintre acestea
-1860-Congresul românilor din Banat a propus unirea Banatului' cu Transilvania şi autonoma faţă de Ungaria
-1861-Banatul a fost încorporat la Ungaria
-1861- constituirea Asociaţiei Transilvănene pentru literatupă şi limba poporului român (A.S.T.R.A.)
-în 1867- Imperiul a fost împărţit între Austria şi Ungaria, ambele supuse aceluiaşi suveran, Francisc Iosif, împărat al Austriei şi rege apostolic al Ungariei
-două delegaţii urmau să rezolve în cele două capitale Viena şi Budapesta probleme legislative 
-s-a încheiat o convenţie vamală 
-a fost repusă în drepturi Constituţia maghiară din 1848
- memorandumul românilor din Transilvania şi Ungaria a fost înaintat Curţii de la Viena în anul 1892, sub egida Partidului National Român, fiind semnat de personalităţi marcante: Ion Raţiu, Gheorghe Pop de Basesti, Vasile Lucaciu şi alţii
- împăratul refuză documentul; l-a trimis guvernului de la Budapesta care l-a respins.
Liderii românilor au fost acuzaţi de autorităţile maghiare de "atentat contra statului ungar" şi judecaţi la Cluj unde au fost întemniţaţi, fiind apoi graţiaţi în urma demonstraţiilor de protest, a lucrărilor apărute în presa Europei cât şi a intervenţiei personale a lui Carol I.

Evolutia societatii in sec.XIX -XX

Liberalism

Liberalismul este un curent ideologic și social-politic care promovează libertatea și egalitatea în drepturi.Liberali îmbrățișează o gamă largă de opinii, în funcție de modul de înțelegere a acestor principii, majoritatea liberalilor susțin următoarele idei fundamentale: constituționalismul, democrația liberală, alegeri libere și corecte, drepturile omului, comerțul liber, precum și libertatea religioasă.Liberalismul cuprinde mai multe tendințe intelectuale și tradiții, dar curentele dominante sunt liberalismul clasic, care a devenit popular în secolul al XVIII-lea, și liberalismul social, care a devenit popular în secolul al XX-lea.

Într-un sens strict, liberalismul, numit "clasic", este un curent filosofic născut în Europa secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea, care pleacă de la ideea că fiecare ființă umană are, prin naștere, drepturi naturale pe care nici o putere nu le poate impieta și anume: dreptul la viață, la libertate și la proprietate. Ca urmare, liberalii vor să limiteze prerogativele statului și ale altor forme de putere, oricare ar fi forma și modul lor de manifestare.

În sens larg, liberalismul proslăvește construirea unei societăți caracterizate prin: libertatea de gândire a indivizilor, domnia dreptului natural, liberul schimb de idei, economia de piață pe baza inițiativei private și un sistem transparent de guvernare, în care drepturile minorităților sunt garantate. Există mai multe curente de gândire liberală care se diferențiază într-un mod mai precis prin fundamentele lor filosofice, prin limitele asignate statului și prin domeniul asupra căruia ele aplică principiul libertății.

Liberalism politic este doctrina care vizează reducerea puterilor Statului la protecția drepturilor și libertăților individuale, opunându-se ideii de "Stat providențial". Indivizii sunt liberi să își urmărească propriile interese atât timp cât nu afectează drepturile și libertățile celorlalți.

Liberalism economic este doctrina care proclamă libera concurență pe piață, neintervenția Statului în economie și are ca principiu fundamental proprietatea individuală.

Concepte fundamentale

Valorile liberale fundamentale sunt libertatea individuală, creativitatea individuală, responsabilitatea și independența personală, respectul drepturilor indivizilor, egalitatea în fața legii. Liberalismul este definit prin 4 concepte de bază:

• libertatea individuală
• proprietatea privată
• responsabilitatea individuală
• egalitatea în fața legii

Libertatea individuală este definită ca fiind dreptul de a acționa fără nici o constrângere impusă din exterior, cu condiția să nu afecteze drepturile și libertățile legitime ale celorlalți indivizi.

Proprietatea este dreptul individului de a dispune de rezultatele activităților sale, de bunurile care-i aparțin. Proprietatea include dreptul la viață și cel de a dispune de propriul corp. Dreptul individului la securitate și rezistență la opresiune derivă din acestea.

Principiul responsabilității individuale proclamă individul ca singur răspunzător pentru acțiunile sale proprii.

Egalitatea în fața legii derivă din principiul responsabilității individuale: fiecare individ răspunde pentru propriile fapte, indiferent de avere, sex, naționalitate, profesie sau alte caracteristici individuale sau sociale.

Liberalismul proclamă libertatea individului ca fiind problema centrală a societății umane și subliniază rolul statului în a susține și consolida proprietatea privată văzută ca o condiție fără de care nu se poate dezvolta neângrădit spiritual uman. Liberalismul își are rădăcinile în secolul XIX. O formă a liberalismului classic a fost cunoscut sub numele de idealism. Paradigma liberală susține că pacea reprezintă un obiectiv major pentru menținerea prosperității economice și de aceea creșterea rolului instituțiilor democratice este fundamental. Extinderea regimurilor democratice pe scară planetară va permite menținerii păcii. În anii ‘80 ai secolului trecut liberalismul va trece la o nouă fază intitulată neoliberalism. Această școală de gândire recunoaște caracterul anarhic al sistemului internațional ca urmare a lipsei unei mondiale susceptibile să ordoneze și să conducă sistemul, dar nu exclude existența unor grade diferite de interdependență, în cadrul cărora cooperarea este posibilă.

Liberalismul românesc

Liberalismul românesc este un curent ideologic, social-politic, economic si național, desprins din realitațile societații românești și apărut în prima jumătate a secolului al XIX-lea care a evoluat în condițiile luptei de emancipare socială și națională din sec XIX (lupta pentru autonomie, unire și independență a Principatelor). Originile liberalismului românesc trebuiesc căutate în evoluția internă specifică a societații românești, incadrându-se curentului liberal european. Curentul liberal se individualizează și se consolidează odata cu Revoluția de la 1848 când sunt puse bazele programului social-politic, economic și național.

Baza socială

Liberalii reprezentau interesele burgheziei în formare (bancheri, comercianți, industriași, meșteșugari, meseriași), ale intelectualitații (avocați, medici, funcționari din aparatul administrativ, studenți, profesori, juriști). Dupa instalarea printului străin pe tronul României și adoptarea Constituției de la 1866, liberalii, aflati la guvernare, se vor remarca prin ample măsuri care vizau modernizarea și industrializarea României.

Doctrina liberală

Doctrina liberală a apărut ca o alternativă la vechiul sistem de gândire și acțiune social-politic feudal bazat pe puterea absolută a domnitorului, pe categoriile privilegiate si pe conservatorism;ea cuprinde o serie de principii pe plan social-politic, economic și național:

pe plan social:

• instaurarea unui regim parlamentar-constituțional bazat pe supremația legilor, separerea puterilor în stat, pe pluralism politic si toleranță, pe respectarea drepturilor si libertaților democratice ale omului și implicit pe o interventie limitată a statului în viata societătii, statul menținându-și un rol de arbitru în societate (libertatea politică a individului înseamnă independența acestuia în raport cu statul, absența constrângerii)
• liberalismul susține evoluția pasnică și progresul permanent al societații umane, liberalii sustinând chiar adoptarea unor reforme radicale pentru a menține echilibrul social, dar opunându-se total revoluțiilor violente pentru a schimba o orânduire social-politică (din acest motiv criticau pe socialisti și social-democrați).

pe plan economic:

• libertatea economică se transpunea in viată prin economie de piață, bazată pe încurajarea initiativei private și liberă concurență precum și pe respectarea proprietații private.
• pentru a sprijini dezvoltarea economică, comercială și industrială a României, în conditiile în care țara era înapoiata economic datorită invecinarii cu imperiile absolutiste multi-naționale, liberalii sustineau intervenția statului în desfașurarea proceselor economice.
• principiul economic de bază (politica economică) era "prin noi înșine", mai precis adoptarea unei politici protectioniste prin majorarea tarifelor vamale pentru a împiedica pătrunderea marfurilor străine in România în scopul încurajarii productiei agricole si industriale autohtone. De asemenea statul sprijinea meseriașii, comercianții și industriașii autohtoni(fiscal prin sistemul de credit (banci-BNR) si prin scutiri de taxe si impozite pentru industriașii români). Cadrul legislativ ce a transpus în practică politica economică "prin noi înșine", a fost elaborat după obținerea independenței (Legile principale - 1886, 1887)
• extinderea rețelei de drumuri si căi ferate.
• in privința pătrunderii capitalului străin în economia românească (sub forma unor investitii (imprumuturi acordate statului) pentru dezvoltarea unor ramuri industriale, utilaje, specialiști, dețineri de acțiuni la firme sau bănci), liberalii acceptau cooperarea cu capitalul străin, dar doreau ca acest lucru să se facă sub formă de colaborare, nu de acaparere (nu doreau instituirea unei dependențe a economiei românești de investitori occidentali)

pe plan național:

• liberalii militau pentru respectarea si consolidarea autonomiei (înlaturarea dominației straine - otomane)
• liberalii au actionat consecvent pentru unirea Principatelor (în alianță cu conservatorii), pentru aducerea prințului străin pe tronul României, pentru consolidarea statului național român modern, pentru obținerea independenței, proclamarea Regatului si pentru desăvârșirea unitații naționale a României in 1918.